![\"\"](\"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/Sf_Andrei.jpg\")
<\/p>\nDatori s\u00eentem noi cre\u015ftinii a aduce slav\u0103, cinste \u015fi \u00eenchin\u0103ciune c\u0103tre to\u0163i sfin\u0163ii, de vreme ce ei, bine vie\u0163uind \u015fi toate poruncile lui Dumnezeu p\u0103zindu-le, s-au f\u0103cut prieteni de aproape ai Lui. C\u0103ci, \u00eenvrednicindu-se de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor \u015fi fiind aproape de D\u00eensul, acum se roag\u0103 de-a pururea pentru m\u00eentuirea \u015fi ocrotirea noastr\u0103.<\/p>\n
Dar mai ales Sfin\u0163ilor Apostoli, toat\u0103 omenirea cea de sub soare le este datoare, \u00een toat\u0103 vremea \u015fi \u00een toate zilele, ca \u015fi \u00een tot ceasul, a le mul\u0163umi, a-i sl\u0103vi, a-i l\u0103uda \u015fi a s\u0103v\u00eer\u015fi pomenirea lor cu bucurie, cu os\u00eerdie \u015fi cu evlavie; iar zilele lor de pomenire se cuvine a le pr\u0103znui cu tot poporul, cu psalmi, cu c\u00eent\u0103ri de laude \u015fi de mul\u0163umire \u015fi a le cinsti duhovnice\u015fte. Pentru c\u0103 ei, de toat\u0103 lumea lep\u0103d\u00eendu-se \u015fi de Hristos Dumnezeul nostru lipindu-se, slujindu-I Lui cu toat\u0103 os\u00eerdia \u015fi cu tot sufletul, s-au f\u0103cut urm\u0103tori ai sfintei \u015fi dumnezeie\u015ftii vie\u0163i, cum \u015fi petrecerii lui Hristos pe p\u0103m\u00eent \u015fi, fiind v\u0103z\u0103tori ai minunilor celor de El f\u0103cute, au urmat \u015fi patimilor, r\u0103stignirii, mor\u0163ii, \u00eenvierii \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103rii Lui la cer.<\/p>\n
<\/p>\n
Apoi \u015fi cu putere de sus s-au \u00eembr\u0103cat \u015fi cu limbi de foc s-au \u00eembog\u0103\u0163it, f\u0103c\u00eendu-se din pescari, apostoli \u015fi din v\u00een\u0103tori de pe\u015fti, v\u00een\u0103tori de oameni, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi Domnul le-a f\u0103g\u0103duit, zic\u00eend:\u00a0Veni\u0163i dup\u0103 Mine \u015fi v\u0103 voi face pe voi v\u00een\u0103tori de oameni<\/em>. Apoi ca ni\u015fte cai, dup\u0103 cum zicea proorocul Avacum, prin toat\u0103 lumea pe care o vede soarele au alergat \u015fi pe neamuri le-a \u00eentors din r\u0103t\u0103cire \u015fi de la \u00eenchinarea de idoli la cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103ratului Dumnezeu le-a adus, prin fiecare \u0163ar\u0103, cetate, sat \u015fi loc, r\u0103bd\u00eend b\u0103t\u0103i, chinuri, v\u0103rs\u0103ri de s\u00eenge \u015fi moarte \u00een fiecare zi.<\/p>\n Despre aceasta ascult\u0103 pe Pavel, zic\u00eend:<\/p>\n \u00centru osteneli multe, \u00eentru b\u0103t\u0103i cu cov\u00eer\u015fire, \u00een temni\u0163\u0103 cu prisosin\u0163\u0103, \u00een primejdii de moarte de multe ori; de la iudei de cinci ori c\u00eete patruzeci de lovituri f\u0103r\u0103 una am luat. De trei ori cu toiege am fost b\u0103tut, o dat\u0103 cu pietre am fost \u00eempro\u015fcat, de trei ori s-a spart corabia cu mine, o noapte \u015fi o zi am fost \u00eentru ad\u00eenc; \u00een c\u0103l\u0103torii de multe ori, \u00een primejdii \u00een r\u00eeuri, \u00een primejdii de la t\u00eelhari, \u00een primejdii de la cei de un neam, \u00een primejdii de la neamuri, \u00een primejdii prin cet\u0103\u0163i, \u00een primejdii prin pustiet\u0103\u0163i, \u00een primejdii pe mare, \u00een primejdii \u00eentre fra\u0163ii cei mincino\u015fi. \u00centru osteneal\u0103 \u015fi \u00een trud\u0103, \u00een privegheri de multe ori, \u00een foame \u015fi \u00een sete; \u00een postiri de multe ori, \u00een frig \u015fi f\u0103r\u0103 haine”.<\/em><\/p>\n \u015ei acestea pentru ce? Pentru ca s\u0103 \u00eentoarc\u0103 pe oameni de la \u00een\u015fel\u0103ciune la adev\u0103r \u015fi de la \u00eentunericul \u00eenchin\u0103ciunii la idoli, la lumina cuno\u015ftin\u0163ei de Dumnezeu. Astfel, au fost \u015fi ei ca \u015fi dasc\u0103lul lor, Iisus Hristos, M\u00eentuitorul nostru, Care \u015ei-a v\u0103rsat s\u00eengele S\u0103u pe Cruce pentru m\u00eentuirea noastr\u0103.<\/p>\n Deci, pentru aceasta s\u00eentem datori a le mul\u0163umi Sfin\u0163ilor Apostoli, a-i cinsti \u015fi a-i l\u0103uda ne\u00eencetat, dup\u0103 putere, c\u0103ci dup\u0103 vrednicie numai lui Dumnezeu \u00cei este cu putin\u0163\u0103 s\u0103-i cinsteasc\u0103. \u015ei \u00eenc\u0103 \u00eei va cinsti mai ales c\u00eend va \u015fedea la judecat\u0103 pe scaunul slavei Sale. Atunci \u015fi ei vor \u015fedea \u00eempreun\u0103 cu Hristos pe dou\u0103sprezece scaune, judec\u00eend cele dou\u0103sprezece semin\u0163ii ale lui Israel.<\/p>\n Unul dintre ace\u015ftia, \u015fi dec\u00eet to\u0163i mai \u00eent\u00eei chemat, este Sf\u00eentul, sl\u0103vitul \u015fi preal\u0103udatul Apostol Andrei, a c\u0103rui via\u0163\u0103 \u015fi petrecere voim a o istorisi dup\u0103 putere \u015fi dup\u0103 vrednicie, l\u0103s\u00eendu-o spre folos celor puternici \u015fi des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i \u00eentru cuvinte \u015fi fapte bune.<\/p>\n Sl\u0103vitul Apostul Andrei, cel \u00eent\u00eei chemat, s-a n\u0103scut \u00een cetatea ce se nume\u015fte Betsaida, care este l\u00eeng\u0103 Marea Galileii, \u00een hotarul Zabulonului, din care semin\u0163ie i se tr\u0103gea \u015fi neamul. Cetatea era mic\u0103 \u015fi ne\u00eensemnat\u0103 mai \u00eenainte, iar dup\u0103 r\u0103s\u0103rirea acestuia, a fratelui s\u0103u, verhovnicul Petru, \u015fi a lui Filip, s-a f\u0103cut renumit\u0103 \u015fi sl\u0103vit\u0103. \u015ei se numea evreie\u015fte Betsaida, ce se t\u00eelcuie\u015fte „casa v\u00een\u0103torilor”. Dup\u0103 cuviin\u0163\u0103 se numea a\u015fa, c\u0103ci astfel era patria Sfin\u0163ilor Apostoli Petru, Andrei \u015fi Filip, care au v\u00eenat pe\u015fte p\u00een\u0103 au aflat adev\u0103rul, Care este Hristos.<\/p>\n Deci dintr-o patrie nesl\u0103vit\u0103 ca aceasta au r\u0103s\u0103rit apostolii am\u00eendoi, av\u00eend un tat\u0103 s\u0103rac, anume Iona, care, fiind s\u0103rac, a \u00eenv\u0103\u0163at pe fiii s\u0103i me\u015fte\u015fugul s\u0103u. C\u0103ci Iona era pescar \u015fi prindea pe\u015fti \u00een Marea Galileii \u015fi prin alte iezere ce se aflau prin Galileea. Apoi Apostolul Petru a \u00eenv\u0103\u0163at me\u015fte\u015fugul tat\u0103lui s\u0103u \u015fi dup\u0103 aceasta \u015fi-a luat de femeie pe fiica lui Aristobul, fratele Apostolului Varnava. Iar dumnezeiescul Andrei, lep\u0103d\u00eend toat\u0103 tulburarea lumeasc\u0103, \u015fi-a ales s\u0103 petreac\u0103 \u00eentru feciorie, nevoind s\u0103 se \u00eensoare.<\/p>\n Auzind c\u0103 Ioan, \u00cenaintemerg\u0103torul Domnului, umbl\u0103 prin locurile de pe l\u00eeng\u0103 Iordan \u015fi propov\u0103duie\u015fte credin\u0163a \u015fi poc\u0103in\u0163a, Andrei s-a dus la d\u00eensul \u015fi i s-a f\u0103cut ucenic, c\u0103 dorea a se sui cu mintea sa la \u00een\u0163elegeri mai \u00eenalte. De aceea n-a voit, precum ceilal\u0163i, s\u0103 petreac\u0103 \u00een tulbur\u0103rile \u015fi grijile lumii. C\u0103ci auzind cuvintele prooroce\u015fti \u015fi av\u00eend sufletul s\u0103u cur\u0103\u0163it de p\u0103cate, a cunoscut \u00eendat\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Botez\u0103torului este din porunca lui Dumnezeu \u015fi c\u0103 este pricinuitoare de m\u00eentuire. Pentru aceasta i-a \u015fi urmat cu toat\u0103 inima \u015fi cu totul \u015fi-a afierosit mintea sa \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Ioan.<\/p>\n Deci, dumnezeiescul \u00cenaintemerg\u0103tor, vr\u00eend s\u0103 \u00eenal\u0163e g\u00eendul ucenicilor lui \u00eentru mai multe cuget\u0103ri \u015fi s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 el este Hristos, ci rob slujitor, \u00cenaintemerg\u0103tor \u015fi propov\u0103duitor al lui Hristos, a luat cu sine pe doi din ucenicii s\u0103i, pe Apostolul Andrei \u015fi pe un altul, care zic unii c\u0103 ar fi cuv\u00eent\u0103torul de Dumnezeu Ioan, \u015fi a mers cu d\u00een\u015fii acolo unde se afla atunci Hristos. \u015ei v\u0103z\u00eendu-l pe El, a zis:\u00a0Iat\u0103 mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic\u0103 p\u0103catele lumii.<\/em><\/p>\n Auzind ace\u015fti doi ucenici m\u0103rturia lui Ioan pentru Hristos, au l\u0103sat pe Ioan \u015fi au urmat pe Hristos. Iar Iisus Hristos, \u00eentorc\u00eendu-se \u015fi v\u0103z\u00eendu-i pe d\u00een\u015fii urm\u00eendu-l, a zis c\u0103tre d\u00een\u015fii:\u00a0Ce c\u0103uta\u0163i?<\/em>\u00a0Iar ei au r\u0103spuns c\u0103tre D\u00eensul:\u00a0Ravi<\/em>\u00a0– care se t\u0103lm\u0103ce\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103torule -,\u00a0unde petreci<\/em>? Iar Iisus le-a zis lor:\u00a0Veni\u0163i \u015fi vede\u0163i<\/em>. Deci au venit \u015fi au v\u0103zut unde petrecea \u015fi au r\u0103mas \u00een acea zi acolo, c\u0103ci era ceasul al zecelea. \u00cens\u0103 vede\u0163i buna voire a Sf\u00eentului Apostol Andrei? C\u0103ci dup\u0103 ce a aflat el comoara, n-a voit s\u0103 o aib\u0103 numai el singur, ci a chemat \u015fi pe fratele s\u0103u, Petru, spre c\u00ee\u015ftigarea acesteia.<\/p>\n Dup\u0103 aceasta a aflat pe fratele s\u0103u Petru, care se numea atunci Simon, \u015fi a zis c\u0103tre d\u00eensul:\u00a0Am aflat pe Mesia, Care se t\u0103lm\u0103ce\u015fte Hristos<\/em>. N-a zis: „Am aflat un mesia, ci pe Mesia”. Ce va s\u0103 zic\u0103 aceasta? A ar\u0103tat Sf\u00eentul Andrei c\u0103 a cunoscut pe Cel pe Care L-au propov\u0103duit proorocii. „Acela este Iisus”. Pentru aceasta n-a zis c\u0103 „am aflat un mesia”, adic\u0103 pe un oarecare Hristos, c\u0103ci „mesii” \u015fi „hristo\u015fi” se numeau \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ii iudeilor, pentru c\u0103 se ungeau cu mir, care era amestecat cu mesa (untdelemn). Dar i-a zis:\u00a0Am aflat pe Mesia, adic\u0103 pe Hristosul acela, pe care mai \u00eenainte l-au vestit proorocii.<\/em><\/p>\n Andrei, dup\u0103 ce a zis acest cuv\u00eent c\u0103tre Apostolul Petru, fratele s\u0103u, l-a luat cu sine \u015fi l-a dus la Hristos. Iar Hristos, v\u0103z\u00eend pe Petru, a zis c\u0103tre d\u00eensul:\u00a0Tu e\u015fti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa, care se t\u0103lm\u0103ce\u015fte Petru<\/em>. Acestea a\u015fa s-au s\u0103v\u00eer\u015fit atunci, \u015fi \u00een acest chip au vorbit cu Hristos am\u00eendoi ace\u015fti fra\u0163i, apoi s-au dus iar\u0103\u015fi la Sf\u00eentul Ioan Botez\u0103torul. Iar \u00een zilele acelea Irod \u00eemp\u0103ratul a prins pe Ioan Botez\u0103torul \u015fi l-a \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103 pentru c\u0103 \u00eel mustrase, c\u0103 a luat cu f\u0103r\u0103delege de so\u0163ie pe Irodiada, femeia fratelui s\u0103u, Filip. Acolo unde era el \u00eenchis ca un prooroc \u015fi mai mult dec\u00eet prooroc, a cunoscut c\u0103 va fi omor\u00eet de Irod, iar ucenicii lui vor r\u0103m\u00eene iar\u0103\u015fi \u00eentru \u00eentunericul Legii Vechi.<\/p>\n Deci, pentru ca s\u0103 nu se \u00eent\u00eemple ca ucenicii lui s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 des\u0103v\u00eer\u015fit c\u0103 Hristos este Dumnezeu, Sf\u00eentul Ioan Botez\u0103torul a ales pe doi din ucenicii s\u0103i, care erau mai \u00eenal\u0163i cu \u00een\u0163elepciunea. Adic\u0103 pe sl\u0103vitul \u015fi cinstitul Andrei \u015fi pe altul pe care l-am pomenit mai \u00eenainte \u015fi i-a trimis la Hristos s\u0103-L \u00eentrebe:\u00a0Tu e\u015fti Acela pentru Care au scris proorocii c\u0103 are s\u0103 vie, sau pe altul vom a\u015ftepta?<\/em><\/p>\n Dar Iisus Hristos, Care cuno\u015ftea cele ascunse ale oamenilor, nici nu a ascuns cu totul cele pentru Sine, nici nu le-a descoperit dumnezeirea Sa, ci a voit s\u0103 le arate adev\u0103rul prin lucruri, iar nu prin cuvinte, ca singuri ei din lucruri s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 El, Care face minunile acestea, este Acela care va s\u0103 vie, spre m\u00eentuirea oamenilor.<\/p>\n Deci le-a r\u0103spuns lor Hristos:\u00a0Merge\u0163i \u015fi spune\u0163i lui Ioan c\u0103 orbii v\u0103d, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fchiopii umbl\u0103, s\u0103racilor bine li se veste\u015fte<\/em>. Cum? Adic\u0103 aud cuvinte bune:\u00a0Ferici\u0163i cei s\u0103raci cu Duhul, c\u0103 a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor \u015fi fericit este cel ce nu se va sminti \u00eentru Mine<\/em>. Dar care este \u00een\u0163elegerea cuv\u00eentului? Oare nici Ioan nu \u015ftia c\u0103 El era Hristos, pe Care proorocii mai \u00eenainte L-au proorocit \u015fi L-au propov\u0103duit? Oare pentru aceasta a trimis pe ucenicii s\u0103i s\u0103 \u00eentrebe pe Hristos cine este? Cum era cu putin\u0163\u0103 s\u0103 nu fi cunoscut el pe Hristos cine este, c\u00eend \u00eensu\u015fi Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul, fiind \u00eenc\u0103 \u00een p\u00eentecele maicii sale, Elisabeta, L-a cunoscut? Dar nici Hristos, cu r\u0103spunsul Lui, nu voia s\u0103 adevereasc\u0103 pe Ioan despre Sine c\u0103 este Hristos, c\u0103ci \u00eel cuno\u015ftea Hristos, cu mult mai mult dec\u00eet el \u00cel cuno\u015ftea pe Hristos.<\/p>\n Ci, pentru aceasta le-a r\u0103spuns lor a\u015fa \u015fi a f\u0103cut minuni \u00eenaintea lor, ca s\u0103 cunoasc\u0103 am\u00eendoi ucenicii, adic\u0103 Andrei \u015fi Ioan Cuv\u00eent\u0103torul de Dumnezeu, c\u0103 mare este deosebirea dintre Hristos \u015fi Ioan. C\u0103ci Ioan nu a f\u0103cut nicidecum minuni, iar Hristos a f\u0103cut nenum\u0103rate. Avea \u015fi dreptate c\u0103 atunci aceia socoteau pe Ioan Botez\u0103torul mai mare, c\u0103ci era din neam arhieresc \u015fi n\u0103scut din tat\u0103 prooroc, din Zaharia \u015fi \u00eensu\u015fi el era prooroc \u015fi c\u0103 din maic\u0103 stearp\u0103, prin f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103, era n\u0103scut. Iar Hristos se ar\u0103ta ca un s\u0103rac \u015fi fiu de s\u0103raci \u015fi nici ucenici nu avea p\u00een\u0103 atunci.<\/p>\n Fiind Ioan \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103, Hristos a plecat din Ierusalim \u015fi S-a dus la lacul Ghenizaretului. Acolo a aflat pe Andrei \u015fi pe Petru \u00een corabie, c\u00eerpindu-\u015fi mrejele. Deci, Hristos nici nu le-a imputat ceva, nici nu le-a gr\u0103it vreun cuv\u00eent aspru, fiindc\u0103 L-au l\u0103sat \u015fi pe El \u015fi pe dasc\u0103lul lor, Ioan, \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103 – c\u0103ci Dumnezeu fiind, cuno\u015ftea c\u0103 s\u0103r\u0103cia i-a silit pe d\u00een\u015fii s\u0103 lucreze -, ci le-a zis:\u00a0Veni\u0163i dup\u0103 Mine \u015fi Eu v\u0103 voi face pe voi pescari de oameni<\/em>. Iar ei, l\u0103s\u00eendu-\u015fi mrejele, au urmat lui Hristos. \u015ei, cum zice evanghelistul Matei, \u00eendat\u0103 au urmat lui Iisus; adic\u0103 nu au a\u015fteptat, nici nu au \u00eent\u00eerziat, nici nu au zis: „S\u0103 c\u00eerpim mrejele noastre \u015fi apoi vom veni dup\u0103 Tine”. N-au zis a\u015fa. Ci \u00eendat\u0103, l\u0103s\u00eendu-\u015fi mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele \u015fi cunoscu\u0163ii, au urmat lui Hristos. \u015ei \u00eenc\u0103 aveau proasp\u0103t\u0103 m\u0103rturia Botez\u0103torului, care le spusese despre Hristos \u015fi \u0163ineau minte \u015fi minunile pe care le-au v\u0103zut, f\u0103c\u00eendu-se de El.<\/p>\n Deci Apostolul Andrei l\u0103s\u00eend toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai \u00eenaintea celorlal\u0163i apostoli, fiind chemat la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Hristos, pentru care s-a \u015fi numit „\u00eent\u00eei chemat”. C\u0103ci Andrei a \u00een\u0163eles mai \u00eenainte din c\u0103r\u0163ile cele prooroce\u015fti c\u0103, cu adev\u0103rat, El este Cel Care va s\u0103 vie. Mai ales, dup\u0103 ce a v\u0103zut boli nevindecate t\u0103m\u0103duindu-se, pe orbi v\u0103z\u00eend, pe \u015fchiopi umbl\u00eend, dracii izgonindu-se, pe mor\u0163i scul\u00eendu-se din groap\u0103, mai cu \u00eenlesnire dec\u00eet din somn, numai cu porunca \u015fi cuv\u00eentul lui Hristos; asemenea \u015fi celelalte minuni ale lui Hristos, pe care este de prisos a le povesti cu de-am\u0103nuntul.<\/p>\n Dup\u0103 ce-a v\u0103zut apostolul acestea, cu mult mai mult s-a \u00eencredin\u0163at \u015fi s-a \u00eent\u0103rit \u00een cugetarea cea bun\u0103 pe care o avea pentru Hristos. C\u0103ci ca un \u00een\u0163elept \u015fi priceput, Apostolul Andrei socotea c\u0103, de\u015fi proorocii cei de demult au f\u0103cut c\u00eeteva minuni, nu le-au f\u0103cut cu st\u0103p\u00eenire ca Hristos, ci cu rug\u0103ciune \u015fi cerere c\u0103tre Dumnezeu. Iar Hristos cu cuvintele\u00a0\u0163ie \u00ee\u0163i zic<\/em>\u00a0\u015fi cu alte cuvinte ca acestea st\u0103p\u00eenitoare, f\u0103cea minunile Sale.<\/p>\n V\u0103z\u00eend apostolul c\u0103 Hristos \u00ce\u015fi punea m\u00eena Sa pe ochiul orbului \u015fi vedea, poruncea dracilor \u015fi ca ni\u015fte fum piereau, furtunile m\u0103rilor le domolea; apoi umbla pe mare ca pe uscat \u015fi alte minuni preasl\u0103vite f\u0103cea, a cunoscut \u015fi a crezut negre\u015fit c\u0103 Hristos este Dumnezeu adev\u0103rat. Acestea socotindu-le sl\u0103vitul Apostol Andrei, era ucenic nedesp\u0103r\u0163it al lui Hristos. Avea \u00eenc\u0103 \u015fi os\u00eerdie mult\u0103 \u015fi r\u00eevn\u0103 \u00eenfocat\u0103, \u00eenc\u00eet dorea s\u0103 \u015fi moar\u0103 pentru numele Lui.<\/p>\n Dup\u0103 ce Hristos a l\u0103sat cet\u0103\u0163ile \u015fi s-a dus \u00een pustie, nici acolo nu l-au l\u0103sat mul\u0163imea oamenilor \u015fi ucenicii Lui, ci L-au urmat ca s\u0103-I asculte \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura. \u015ei fiind pustiu locul \u015fi neav\u00eend hran\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00eence at\u00ee\u0163ia oameni, s-a dus dumnezeiescul Andrei \u015fi i-a zis lui Hristos – c\u0103 aveau doar cinci p\u00eeini de orz la d\u00een\u015fii, \u015fi pu\u0163ini pe\u015fti -, cum s\u0103 ajung\u0103 acestea la at\u00eeta mul\u0163ime? Atunci Hristos a binecuv\u00eentat cele cinci p\u00eeini \u015fi le-a m\u00eencat tot poporul acela, ca la cinci mii, afar\u0103 de femei \u015fi de copii, \u015fi s-au s\u0103turat \u015fi au prisosit \u00eenc\u0103 dou\u0103sprezece co\u015furi de f\u0103rmituri.<\/p>\n Despre minunea aceasta se poate \u00eencredin\u0163a cineva din dumnezeiasca \u015fi Sf\u00eenta Evanghelie a Sf\u00eentului Ioan, cuv\u00eent\u0103torul de Dumnezeu, \u00een capitolul al \u015faselea. \u015ei din alt\u0103 povestire a Sfintei Evanghelii poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cineva prietenia \u015fi \u00eendr\u0103zneala Apostolului Andrei c\u0103tre Hristos, dasc\u0103lul s\u0103u. C\u0103ci poveste\u015fte \u00eensu\u015fi Ioan Cuv\u00eent\u0103torul de Dumnezeu \u00een capitolul 12, c\u0103 \u00een vremea s\u0103rb\u0103torii Pa\u015ftelui iudeilor au mers la praznic \u015fi ni\u015fte elini, ca s\u0103 vad\u0103 biserica \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 obi\u015fnuita rug\u0103ciune, fiindc\u0103 erau \u015fi ei de credin\u0163a \u015fi din neamul evreiesc, dar n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i prin alte neamuri, a c\u0103ror limb\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103.<\/p>\n Pe ace\u015ftia i-a \u00eensp\u0103im\u00eentat vestea lui Hristos, c\u0103ci f\u0103cuse atunci, de cur\u00eend, minunea \u00eenvierii lui Laz\u0103r \u015fi \u00cel \u00eent\u00eempinase pe El poporul cu st\u00eelp\u0103ri \u015fi f\u0103cuse mai \u00eenainte \u015fi multe alte semne. Pentru aceea veniser\u0103 ei \u00eentru cugetare de Dumnezeu \u015fi, av\u00eend dorin\u0163\u0103 ca s\u0103-L vad\u0103, au venit la Filip, rug\u00eendu-l \u015fi zic\u00eendu-i:\u00a0Doamne, vrem s\u0103 vedem pe Hristos<\/em>. Iar el, neav\u00eend at\u00eeta \u00eendr\u0103zneal\u0103 c\u0103tre Hristos \u015fi d\u00eendu-i lui Andrei cinstea ca unui \u00eent\u00eei chemat, s-a dus la d\u00eensul \u015fi i-a spus pricina. Iar Andrei, lu\u00eend cu sine pe Filip, s-a dus la Hristos \u015fi I-au spus am\u00eendoi cuvintele elinilor, de unde putem cunoa\u015fte dragostea \u015fi \u00eendr\u0103zneala ce o avea el c\u0103tre Hristos.<\/p>\n Deci, l\u0103s\u00eend pe celelalte c\u00eete le-a lucrat \u00eempreun\u0103 cu Hristos, p\u00een\u0103 a venit la patima Sa cea de bun\u0103voie, s\u0103 scurt\u0103m cuv\u00eentul nostru.<\/p>\n Iar dup\u0103 ce a p\u0103timit pentru noi Domnul, S-a r\u0103stignit, a murit, S-a \u00eengropat \u015fi a \u00eenviat din morm\u00eent cu puterea dumnezeirii Sale, a adunat iar\u0103\u015fi la Sine pe ucenicii \u015fi prietenii S\u0103i, S-a ar\u0103tat lor \u00een muntele Galileii \u015fi le-a zis:\u00a0Merg\u00eend, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate neamurile<\/em>. \u015ei dup\u0103 ce le-a trimis lor Preasf\u00eentul Duh \u015fi i-a luminat s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 \u00een toate limbile neamurilor c\u00eete se aflau sub cer, atunci Apostolii, adun\u00eendu-se, au aruncat sor\u0163i \u00eentre d\u00een\u015fii, ca s\u0103 se \u015ftie ce parte de p\u0103m\u00eent urma s\u0103 ia fiecare dintre d\u00een\u015fii, spre propov\u0103duire.<\/p>\n Deci, celorlal\u0163i apostoli le-a c\u0103zut sor\u0163ul spre propov\u0103duire pentru alte p\u0103r\u0163i de p\u0103m\u00eent. Iar Sf\u00eentului Apostol Andrei i-a c\u0103zut sor\u0163ul s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 \u00een toat\u0103 Bitinia – \u015fi se nume\u015fte Bitinia tot locul c\u00eet este \u00een mijloc, de la Scutari care este peste canalul Constantinopolului spre r\u0103s\u0103rit, ce se numea mai \u00eenainte Hrisopoli, p\u00een\u0103 la Nicomidia \u015fi p\u00een\u0103 la Niceea. \u015ei nu numai \u00een Bitinia, ci \u015fi \u00een partea M\u0103rii Negre, spre partea r\u0103s\u0103ritului, cu toate locurile \u015fi am\u00eendou\u0103 p\u0103r\u0163ile cele de pe l\u00eeng\u0103 Marea Neagr\u0103, p\u00een\u0103 la Camupolin. Pe l\u00eeng\u0103 acestea se num\u0103ra \u015fi Calcedonul \u015fi Bizan\u0163ul, care este cetatea lui Constantin \u015fi toat\u0103 partea Traciei, de la Constantinopol p\u00een\u0103 la Cavala, care, \u00een Faptele Apostolilor, se nume\u015fte Neapolis, iar la al\u0163ii se nume\u015fte Hristupolis. \u00cen sor\u0163ul s\u0103u era \u015fi Tesalonicul \u015fi Tesalia, p\u00een\u0103 la Farsala \u015fi Elada \u015fi p\u00een\u0103 la Zitunion \u015fi Ahaia, apoi de la Zitunion p\u00een\u0103 la Paleapatra.<\/p>\n Toate cet\u0103\u0163ile acestea, ce se cuprind \u00een hotarele acestor \u0163\u0103ri amintite, au c\u0103zut \u00een sor\u0163ul Apostolului Andrei, ca s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 le \u00eenve\u0163e cuno\u015ftin\u0163a lui Dumnezeu. \u015ei nu numai acestea, ci \u00eenc\u0103 \u015fi alte neamuri c\u00eete se afl\u0103 \u00eentre Tracia \u015fi Macedonia, p\u00een\u0103 la r\u00eeul cel mare Istrul, care acum se nume\u015fte Dun\u0103rea, \u015fi acestea tot \u00een sor\u0163ul Sf\u00eentului Apostol Andrei au c\u0103zut. Toate neamurile acestea erau \u0163\u0103r\u00een\u0103 pus\u0103 \u00eenaintea lui, \u00een care voia s\u0103 semene s\u0103m\u00een\u0163a cuv\u00eentului lui Dumnezeu.<\/p>\n Deci, Sf\u00eentul Apostol Andrei cel \u00eent\u00eei chemat n-a c\u0103utat la mul\u0163imea oamenilor, a locurilor, a \u0163\u0103rilor \u015fi a cet\u0103\u0163ilor, nici n-a sl\u0103bit cu sufletul, nici n-a pregetat la lungimea \u015fi mul\u0163imea c\u0103l\u0103toriilor, nici nu s-a \u00eengreunat cu nevoin\u0163ele ce-i st\u0103teau \u00eenainte, nici nu s-a temut de barbaria, s\u0103lb\u0103ticia \u015fi cruzimea tiranilor \u015fi a \u00eenchin\u0103torilor de idoli. Ci avea \u00een mintea sa porunca lui Hristos, Care a zis:\u00a0Iat\u0103 Eu v\u0103 trimit pe voi, ca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor…, s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i de cei ce ucid trupul, c\u0103ci sufletul nu-l pot ucide.<\/em><\/p>\n Av\u00eend \u00een sine mare dragoste c\u0103tre Hristos, dasc\u0103lul s\u0103u, fiind plin de credin\u0163\u0103 \u015fi tare n\u0103d\u0103jduind \u00een puterea Lui cea nebiruit\u0103, cu s\u00eerguin\u0163\u0103 s-a apucat de c\u0103l\u0103torie, pornind de la Ierusalim, ca s\u0103 mearg\u0103 la fiecare din locurile pe care le-am zis. A luat cu sine \u015fi pe ni\u015fte ucenici din cei \u015faptezeci de apostoli, pe care i-a socotit \u00eendem\u00eenatici la propov\u0103duire.<\/p>\n Deci, multe s\u00eent c\u0103l\u0103toriile \u015fi drumurile acestui apostol, dar mai multe cele prin cet\u0103\u0163i \u015fi prin sate, \u00een care, sem\u0103n\u00eend cuv\u00eentul cuno\u015ftin\u0163ei de Dumnezeu, a secerat spicele bunei credin\u0163e. \u00cens\u0103 cu neputin\u0163\u0103 este a descrie cu am\u0103nuntul toate c\u0103l\u0103toriile, primejdiile \u015fi necazurile pe care le p\u0103timea \u00een fiecare cetate \u015fi sat. Dar ca s\u0103 nu lipsim pe ascult\u0103tori de povestirile folositoare, despre Sf\u00eentul Andrei, vom povesti pe cele mai vestite \u015fi mai mari, pentru dragostea lor.<\/p>\n Umbl\u00eend apostolul lui Hristos din loc \u00een loc, a mers \u00eentr-o cetate care este \u00een partea dreapt\u0103 a M\u0103rii Negre, c\u00eend, plutim spre Cafa, care se nume\u015fte Amisonul \u015fi este departe de Sinopi, ca la o sut\u0103 dou\u0103zeci \u015fi opt de mile \u015fi jum\u0103tate. Acolo a aflat Sf\u00eentul Andrei mul\u0163i oameni r\u0103t\u0103ci\u0163i \u015fi necredincio\u015fi. Unii, cuprin\u015fi de r\u0103t\u0103cirea elineasc\u0103, iar al\u0163ii, de cea iudaic\u0103. \u00cens\u0103 \u00eentre aceste deosebite r\u0103t\u0103ciri \u015fi p\u0103g\u00een\u0103t\u0103\u0163i afl\u00eendu-se amisinenii, aveau \u015fi o bun\u0103tate, iubirea de str\u0103ini, adic\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 pe oamenii str\u0103ini \u015fi s\u0103 osp\u0103teze pe drume\u0163i.<\/p>\n Deci, merg\u00eend sf\u00eentul la d\u00een\u015fii, a g\u0103zduit la casa unui iudeu \u015fi socotea cum \u015fi \u00een ce chip s\u0103 atrag\u0103 at\u00eeta mul\u0163ime de oameni r\u0103t\u0103ci\u0163i \u015fi s\u0103-i prind\u0103 \u00een n\u0103vodul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii \u015fi propov\u0103duiri sale. A\u015fa socotind sf\u00eentul, s-a sculat \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 \u015fi a mers la sinagoga iudeilor, unde erau aduna\u0163i ei dup\u0103 obiceiul lor. Acolo l-au \u00eentrebat iudeii cine este, de unde este \u015fi ce fel este propov\u0103duirea lui.<\/p>\n Sf\u00eentul, \u00eencep\u00eend propov\u0103duirea lui despre Hristos, i-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi din c\u0103r\u0163ile lui Moise, dar i-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi din cele prooroce\u015fti. Din toate acestea a dovedit c\u0103 Hristos este acela\u015fi pe Care L-au vestit mai \u00eenainte proorocii; Care, pentru m\u00eentuirea oamenilor a venit \u00een lume, aduc\u00eend spre dovedire martori \u015fi pe \u00eensu\u015fi Merg\u0103torul \u00eenainte \u015fi c\u00eete a \u00eenv\u0103\u0163at el. Acestea \u015fi altele asemenea, dup\u0103 ce le-a zis c\u0103tre d\u00een\u015fii \u015fi dup\u0103 ce a scris adev\u0103rata credin\u0163\u0103 \u00een sufletele lor \u015fi dup\u0103 ce i-a adus pe d\u00een\u015fii \u00een mrejele sale, \u00een acest chip s-a ar\u0103tat v\u00een\u0103tor de oameni, dup\u0103 cuv\u00eentul Dasc\u0103lului s\u0103u, pe care l-a zis c\u00eend i-a chemat la ucenicie:\u00a0Veni\u0163i dup\u0103 Mine \u015fi Eu v\u0103 voi face pe voi v\u00een\u0103tori de oameni.<\/em><\/p>\n Auzind iudeii cuv\u00eentul Apostolului, \u00eendat\u0103 s-au \u00eentors la Domnul \u015fi, poc\u0103indu-se, s-au botezat \u015fi s-au f\u0103cut cre\u015ftini, \u00een loc de iudei; robi ai lui Hristos, \u00een loc de ai pierz\u0103rii. Dup\u0103 aceasta, pe c\u00ee\u0163i bolnavi aveau \u00eei aduceau \u00eenaintea apostolului \u015fi fiecare \u00ee\u015fi lua t\u0103m\u0103duire de orice boal\u0103 ar fi fost cuprins. \u015ei s-a f\u0103cut apostolul acolo, nu numai doctor al sufletelor, ci s-a ar\u0103tat t\u0103m\u0103duitor al multor feluri de boli. Apoi a zidit biserici \u015fi le-a hirotonit preo\u0163i din iudeii care crezuser\u0103.<\/p>\n Duc\u00eendu-se de acolo, a mers \u00een Trapezunda \u015fi acolo, asemenea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend \u015fi botez\u00eend pe mul\u0163i, \u00eenc\u0103 \u015fi preo\u0163i hirotonind; dup\u0103 aceasta s-a dus \u00een Lazichia. Iar Trapezunda \u015fi Lazichia s\u00eent cet\u0103\u0163i \u015fi neamuri din partea de r\u0103s\u0103rit a M\u0103rii Negre \u015fi c\u00ee\u0163i au umblat \u00een p\u0103r\u0163ile acelea, \u015ftiu cet\u0103\u0163ile acestea. Ci \u015fi acolo iar\u0103\u015fi asemenea f\u0103c\u00eend apostolul \u015fi mul\u0163ime nenum\u0103rat\u0103 de iudei \u015fi de elini aduc\u00eend la Hristos, a pus \u00een g\u00eend s\u0103 se duc\u0103 la Ierusalim. Pe de o parte, ca s\u0103 serbeze acolo praznicul Pa\u015ftelui ce se apropia, iar pe de alt\u0103 parte, ca s\u0103 se \u00eent\u00eelneasc\u0103 cu fratele s\u0103u Petru. \u015ei mai ales dorea s\u0103 vad\u0103 \u015fi pe Apostolul Pavel, de care auzise c\u0103 s-a \u00eentors de la legea evreiasc\u0103 \u015fi a venit la propov\u0103duirea apostolilor \u015fi cum c\u0103 este \u015fi el apostol \u015fi dasc\u0103l al neamurilor.<\/p>\n Deci s-a dus \u015fi \u015fi-a \u00eemplinit dorin\u0163a lui cea dup\u0103 Dumnezeu. Dup\u0103 aceasta s-a \u00eentors \u00eempreun\u0103 cu Sf\u00eentul Ioan Cuv\u00eent\u0103torul de Dumnezeu la cetatea Efesului, care era \u00een soarta (grija) lui Ioan.<\/p>\n \u00cens\u0103 acolo afl\u00eendu-se apostolul a v\u0103zut o descoperire de la Dumnezeu ca s\u0103 mearg\u0103 \u00een Bitinia, s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oamenii cei din soarta lui. Pentru aceasta s-a pornit \u015fi s-a dus \u00een cetatea Niceei, care se numea atunci Elicori, \u015fi era nezidit\u0103 \u00eemprejur. Mai pe urm\u0103 Cezarul Traian a zidit-o pe d\u00eensa \u015fi turnuri are \u00eentru ea, \u015fi pentru ca s\u0103 biruiasc\u0103, a numit-o Niceea.<\/p>\n Dar nici iezerul ce este \u00een ziua de ast\u0103zi aproape de d\u00eensa, \u015fi se nume\u015fte Ascania, nu era atunci at\u00eet de limpede \u015fi cur\u0103\u0163it precum se vede ast\u0103zi. C\u0103 dup\u0103 cum scriu hronografii, mai pe urm\u0103 de cutremure s-a umplut de ap\u0103 \u015fi ca Marea Pontului s-a f\u0103cut \u015fi s-a limpezit precum este acum.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 cetate merg\u00eend Sf\u00eentul Apostol Andrei \u015fi v\u0103z\u00eend mul\u0163ime nenum\u0103rat\u0103 de oameni, iudei \u015fi elini, a cugetat s\u0103 fac\u0103 mai \u00eent\u00eei minuni, ca s\u0103-i \u00eenduplece s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la r\u0103t\u0103cirea lor. Pentru c\u0103 oamenii cei simpli, mai lesne se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u00eend v\u0103d minuni, dec\u00eet numai cu cuv\u00eentul. Pentru aceasta \u015fi apostolul de multe ori pe cei mu\u0163i \u00eei f\u0103cea s\u0103 vorbeasc\u0103, iar alteori t\u0103m\u0103duia pe cei bolnavi. \u00cenc\u0103 \u015fi alte minuni de multe feluri f\u0103c\u00eend, s-a f\u0103cut doctor f\u0103r\u0103 de plat\u0103 celor bolnavi. \u00cenc\u0103 \u015fi balauri, fiare mari \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103toare, care se \u00eencuibaser\u0103 \u00een locul acela, numai cu toiagul cel de fier pe care \u00eel purta, al c\u0103rui v\u00eerf avea cruce \u00eenfipt\u0103, \u00eei izgonea \u015fi-i omora.<\/p>\n \u015ei capi\u015ftile zeilor celor cu nume mincinoase, ale elinilor, ale Afroditei \u015fi ale Artemidei, pe toate din temelii le-a sf\u0103r\u00eemat. Iar c\u00ee\u0163i din elini nu au crezut \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolului, umpl\u00eendu-se de duh r\u0103u, s\u0103reau \u015fi s\u0103ltau, c\u0103rnurile \u00ee\u015fi m\u00eencau \u015fi alte nenum\u0103rate rele p\u0103timeau, primind vrednic\u0103 munc\u0103 pentru necredin\u0163a lor. Iar ucenicul lui Hristos, Andrei, care a venit s\u0103 m\u00eentuiasc\u0103 pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi, nu i-a l\u0103sat p\u00een\u0103 \u00een sf\u00eer\u015fit s\u0103 piar\u0103 a\u015fa \u00eentru \u00eentunericul r\u0103t\u0103cirii, ci izb\u0103vindu-i pe d\u00een\u015fii de lucrarea cea diavoleasc\u0103, a t\u0103m\u0103duit \u015fi sufletele lor \u015fi le-a luminat cu lumina credin\u0163ei \u00een Dumnezeu.<\/p>\n Deci, doi ani dup\u0103 ce a z\u0103bovit acolo \u00een cetatea Niceei \u015fi le-a hirotonit preo\u0163i din oamenii cei ce crezuse, s-a dus \u00een Nicomidia \u00een care era un mare num\u0103r de oameni, dar care erau cu totul \u00eentuneca\u0163i de \u00een\u015fel\u0103ciunea elineasc\u0103. Apostolul lui Hristos \u015fi acolo a f\u0103cut tot asemenea. Apoi botez\u00eend pe mul\u0163i din elini, de acolo s-a dus la Calcedon \u015fi de la Calcedon a umblat prin toat\u0103 Propontida, adic\u0103 prin tot locul de la scutarul Constantinopolului p\u00een\u0103 la Neocastra. De acolo s-a dus la Pontoiraclia, \u015fi de aici s-a dus la cetatea Amastrida, care era foarte mare, \u015fi se afla \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a M\u0103rii Negre.<\/p>\n Dar \u00een cet\u0103\u0163ile acestea nu umbla Sf\u00eentul Apostol Andrei a\u015fa precum noi povestim pe scurt. Ci \u00een fiecare cetate unde umbla, multe ispite \u015fi multe \u00eempotriviri avea, dar, cu ajutorul lui Hristos, pe toate le biruia, fiindc\u0103 Hristos era ap\u0103r\u0103torul lui \u015fi pe toate cele potrivnice le f\u0103cea lesnicioase. C\u0103ci \u015fi cu nebunia cea v\u0103zut\u0103 a propov\u0103duirii, biruia pe \u00een\u0163elep\u0163ii elinilor.<\/p>\n Dup\u0103 acestea, ie\u015find din Amastrida, s-a dus \u00een alt\u0103 cetate care se nume\u015fte Sinopi, unde se poveste\u015fte \u00een ni\u015fte cuv\u00eent\u0103ri vechi, cum c\u0103 ar fi venit \u015fi Sf\u00eentul Apostol Petru s\u0103 vad\u0103 pe fratele s\u0103u. Chiar \u015fi cre\u015ftinii din Sinopi arat\u0103 p\u00een\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi dou\u0103 scaune de marmur\u0103, pe care le au \u00een mare cinste \u015fi evlavie, \u015fi zic c\u0103 acolo \u015fedeau dumnezeie\u015ftii Apostoli, Petru \u015fi Andrei, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163au poporul.<\/p>\n \u00cenc\u0103 \u015fi o icoan\u0103 din acea vreme se afl\u0103 acolo la Sinopi, av\u00eend \u00eenchipuirea Apostolului Andrei, care face minuni nenum\u0103rate \u015fi p\u00een\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi \u00eentru slava lui Hristos \u015fi \u00eentru cinstea apostolului, ca s\u0103 vad\u0103 cre\u015ftinii c\u0103 nu numai \u00een vremea c\u00eet au tr\u0103it apostolii au f\u0103cut minuni, ci \u015fi dup\u0103 moarte pot s\u0103 fac\u0103 asemenea minuni cu puterea lui Hristos, dasc\u0103lul lor.<\/p>\n Dar \u015fi alt\u0103 veste ne poveste\u015fte c\u0103 Apostolul Matia, unul din cei doisprezece apostoli, care \u00eempreun\u0103 s-a num\u0103rat cu cei unsprezece apostoli, \u00een locul v\u00eenz\u0103torului Iuda, \u015fi el se \u00eent\u00eemplase a veni mai \u00eenainte \u00een Sinopi, vr\u00eend s\u0103 mearg\u0103 la Cafa s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103; iar sinopienii l-au prins \u015fi l-au \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103.<\/p>\n Deci merg\u00eend Apostolul Andrei acolo \u015fi auzind c\u0103 Apostolul Matia este \u00eenchis \u00een temni\u0163\u0103, a f\u0103cut rug\u0103ciune \u015fi, cu semnul Sfintei Cruci, \u00eendat\u0103 s-au zdrobit leg\u0103turile, temni\u0163a s-a deschis \u015fi a ie\u015fit Apostolul Matia din \u00eenchisoare, iar \u00eempreun\u0103 cu d\u00eensul \u015fi ceilal\u0163i lega\u0163i. Iar sinopienii iudei aveau credin\u0163\u0103, dar erau cruzi \u015fi s\u0103lbatici cu sufletele \u00eenc\u00eet numai cu chipul \u015fi cu fa\u0163a se vedeau c\u0103 nu s\u00eent fiare.<\/p>\n Deci auzind c\u0103 Apostolul a zdrobit leg\u0103turile \u015fi a deschis temni\u0163a, adun\u00eendu-se to\u0163i, voiau s\u0103 vad\u0103 casa \u00een care g\u0103zduia el. Unii, privindu-l cu cruzime \u015fi cu nemilostivire, \u00eel t\u00eerau de picioare, al\u0163ii \u00eel tr\u0103geau de m\u00eeini \u015fi-l t\u0103v\u0103leau prin \u0163\u0103r\u00een\u0103. Al\u0163ii, cu din\u0163ii ca ni\u015fte fiare s\u0103lbatice \u00eel mu\u015fcau, cu lemne \u00eel b\u0103teau, cu pietre \u00eel loveau, \u015fi fiecare d\u0103dea cu orice apuca. Mai pe urm\u0103 socotind c\u0103 a murit din chinuirea cea mult\u0103, l-au aruncat afar\u0103 din cetate la gunoi. Apostolul a p\u0103timit acestea, urm\u00eend lui Hristos, dasc\u0103lul s\u0103u.<\/p>\n Dar Hristos nu a trecut cu vederea pe apostolul S\u0103u, ci \u00een noaptea aceea ar\u0103t\u00eendu-i-se lui \u015fi d\u00eendu-i \u00eendr\u0103zneal\u0103, l-a sculat s\u0103n\u0103tos. \u015ei nu numai aceasta, ci \u015fi un deget al lui pe care \u00eel mu\u015fcase unul din m\u00eenc\u0103torii aceia, i l-a f\u0103cut s\u0103n\u0103tos. Dup\u0103 aceea, binecuv\u00eent\u00eendu-l pe d\u00eensul, \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-l \u015fi \u00eendemn\u00eendu-l s\u0103 nu se leneveasc\u0103 de propov\u0103duirea Lui, s-a \u00een\u0103l\u0163at la cer. Iar apostolul diminea\u0163a s-a sculat \u015fi s-a dus s\u0103n\u0103tos \u00een Sinopii neav\u00eend nici m\u0103car un semn de r\u0103ni, \u00eenc\u00eet ar fi putut zice c\u0103 vine de la vreun praznic, bucur\u00eendu-se.<\/p>\n Aceast\u0103 minune dup\u0103 ce au v\u0103zut-o sinopenii, minun\u00eendu-se de r\u0103bdarea sf\u00eentului, cea mai presus de om, \u015fi pe de alta de facerea de minuni a lui Hristos, cum \u00eentr-o noapte L-a f\u0103cut pe el s\u0103n\u0103tos; c\u0103indu-se, s-au \u00eentors de la r\u0103t\u0103cirea lor \u015fi, poc\u0103indu-se, au c\u0103zut la picioarele Sf\u00eentului Apostol, cer\u00eend iertare. Dup\u0103 aceea, sf\u00eentul, \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i pe d\u00een\u015fii cuv\u00eentul adev\u0103rului \u015fi botez\u00eendu-i \u00een numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh, i-a f\u0103cut pe d\u00een\u015fii robi ai lui Hristos \u00een loc de robi ai diavolului. \u00cenc\u0103 \u015fi alte nenum\u0103rate minuni a f\u0103cut sf\u00eentul apostol \u00een cetatea aceea, \u00een numele lui Hristos, dintre care asculta\u0163i o preasl\u0103vit\u0103 minune spre \u00eencredin\u0163area celorlalte.<\/p>\n O femeie oarecare avea un fiu, unul n\u0103scut, pe care un om du\u015fman l-a ucis apoi s-a f\u0103cut nev\u0103zut \u015fi nu s-a aflat, iar mortul z\u0103cea aruncat \u00een drum. De acest lucru \u00een\u015ftiin\u0163\u00eendu-se apostolul, s-a dus acolo l-a locul unde era mortul. \u015ei f\u0103c\u00eendu-i-se mil\u0103 de mama celui ucis, apoi vr\u00eend s\u0103 atrag\u0103 \u015fi pe popor spre mai mult\u0103 credin\u0163\u0103, prin rug\u0103ciune l-a \u00eenviat \u015fi l-a dat pe el viu mamei sale. Aceast\u0103 minune dup\u0103 ce au v\u0103zut-o sinopenii, cu to\u0163ii, \u00eempreun\u0103 cu femeile \u015fi cu copiii, au crezut \u00een Hristos. Atunci apostolul le-a hirotonit acolo preo\u0163i, pe cei mai iscusi\u0163i din cei ce crezuse, \u015fi a\u015fa dup\u0103 ce a luminat pe cei mai mul\u0163i din sinopeni cu Sf\u00eentul Botez \u015fi i-a f\u0103cut popor sfin\u0163it al lui Hristos \u015fi vrednic cu adev\u0103rat de turma lui, s-a dus a doua oar\u0103 \u00een cetatea Amisonului \u015fi de acolo s-a dus iar\u0103\u015fi la Trapezunda.<\/p>\n Deci, botez\u00eend \u015fi pe ceilal\u0163i oameni care mai r\u0103m\u0103seser\u0103 necredincio\u015fi din \u00eent\u00eeia propov\u0103duire de acolo, s-a dus la cetatea Neocezareea \u015fi acolo, asemenea, cuv\u00eentul bunei credin\u0163e sem\u0103n\u00eendu-l \u015fi pe mul\u0163i la cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103ratului Dumnezeu \u00eentorc\u00eendu-i \u015fi cu Sf\u00eentul Botez lumin\u00eendu-i, s-a dus de la Neocezareea \u00een alt\u0103 cetate ce se nume\u015fte Samosata. Iar \u00een aceast\u0103 cetate lucuiau \u00een acea vreme oameni cufunda\u0163i \u00een de\u015fert\u0103ciune elineasc\u0103, iar \u00eentru \u00een\u015fel\u0103ciunea cea din afar\u0103 a lumii, erau foarte pricopsi\u0163i. \u015ei din pricina \u00een\u015fel\u0103ciunii erau ne\u00eentor\u015fi c\u0103tre credin\u0163a lui Hristos, fiindc\u0103 pentru me\u015fte\u015fugul filosofiei lor, fiecare se ferea s\u0103 vorbeasc\u0103 cu d\u00een\u015fii.<\/p>\n Iar dumnezeiescul Apostol Andrei prin r\u00eevna propov\u0103duirii, ca pe o \u0163es\u0103tur\u0103 de p\u0103ianjen a rupt \u00eempletiturile ritorilor \u015fi le-a ar\u0103tat lor c\u0103 \u00een\u0163elepciunea pe care o aveau este de\u015fart\u0103 \u015fi n-au cuno\u015ftin\u0163\u0103 nici c\u00eet un copil mic. A\u015fa, \u00een pu\u0163ine zile, cu cuvintele \u015fi cu minunile, pescarul \u00eenfrunt\u00eend \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura filosofilor \u015fi cu lucr\u0103rile semnelor plec\u00eend sufletele acestora, \u015fi c\u0103tre buna credin\u0163\u0103 \u00eentorc\u00eendu-i, s-a dus la Ierusalim \u015fi s-a \u00eent\u00eelnit cu ceilal\u0163i apostoli, pentru ca s\u0103 fac\u0103 un sobor, cum s\u0103 se serbeze praznicul Pa\u015ftelui.<\/p>\n Iar cum c\u0103 apostolii se adunau \u00een Ierusalim \u015fi f\u0103ceau sobor pentru pricinile ce se \u00eent\u00eemplase \u00een vremurile acelea, poate cineva s\u0103 cunoasc\u0103 din Faptele Apostolilor, pe care le-a scris dumnezeiescul Luca Evanghelistul. C\u0103ci scrie el acolo \u00een Fapte, capitolul 15, \u015fi zice:\u00a0\u015ei apostolii \u015fi preo\u0163ii s-au adunat ca s\u0103 cerceteze despre acest cuv\u00eent<\/em>\u00a0\u015fi celelalte. Iar dup\u0103 ce s-a sf\u00eer\u015fit praznicul, lu\u00eend cu sine pe apostolul Matia \u015fi pe Tadeu, care se aflau la Ierusalim pentru aceea\u015fi pricin\u0103, s-au \u00eentors la cetatea Edesa, care \u00een ziua de azi se nume\u015fte Horasan \u015fi este spre p\u0103r\u0163ile r\u0103s\u0103ritului \u00een hotarele Mesopotamiei.<\/p>\n Deci, acolo pu\u0163ine zile petrec\u00eend apostolul Andrei, pe Matia \u015fi pe Tadeu i-a l\u0103sat s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile acelea, iar el s-a \u00eentors \u00een p\u0103r\u0163ile M\u0103rii Negre cele dinspre r\u0103s\u0103rit. \u00cent\u00eei s-a dus \u00een \u0163ara Alanilor, unde, propov\u0103duind Evanghelia Darului \u015fi pe mul\u0163i \u00eentorc\u00eend c\u0103tre credin\u0163a cea \u00eentru Hristos, s-a mutat la Avazgi \u015fi, intr\u00eend \u00een Sevastopole, cetatea de acolo, \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi propov\u0103duia taina lui Hristos \u015fi nenum\u0103rate mul\u0163imi de oameni a \u00eentors la cuno\u015ftin\u0163a de Dumnezeu.<\/p>\n \u00cens\u0103 nici de m\u00eentuirea Zachenilor \u015fi a Vosporanilor nu s-a lenevit, ci \u015fi la ace\u015ftia a mers \u015fi de vreme ce pe zacheni i-a aflat cu totul nesupu\u015fi, ur\u00eend nesupunerea cu s\u0103lb\u0103ticia acestora, a voit a se duce de la d\u00een\u015fii, c\u0103ci erau neprimitori de dumnezeiasca s\u0103m\u00een\u0163\u0103 a cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u015fi nevrednici de sf\u00eenta credin\u0163\u0103, iar buna supunere a vosporanilor l\u0103ud\u00eend-o, s-a dus la d\u00een\u015fii. Vosporanii se numesc to\u0163i aceia care locuiesc \u00een str\u00eemtoarea Cafa, c\u0103ci Cafa aceasta de care auzim nu este cetate, ci este un loc \u00een chipul \u015fi asem\u0103narea Moreii.<\/p>\n La Vosporani a petrecut Sf\u00eentul Apostol Andrei mult\u0103 vreme, c\u0103ci i-a aflat foarte supu\u015fi \u015fi lesne primitori de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a apostolului, \u00een care se povestea c\u0103 s-au aflat \u015fi ni\u015fte icoane de sfin\u0163i \u00eenchipui\u0163i cu cear\u0103 \u015fi c\u0103 dovedeau un me\u015fte\u015fug preaiscusit, cu anevoie de urmat \u015fi cu mult\u0103 \u00een\u0163elepciune de m\u00eeini f\u0103cute, care \u00eentrec tot me\u015fte\u015fugul.<\/p>\n Deci, petrec\u00eend la Vosporani mult\u0103 vreme, de acolo Sf\u00eentul Andrei s-a dus la Cafa, care se nume\u015fte Herson, \u0163ar\u0103 str\u0103lucit\u0103 \u015fi cu mul\u0163i oameni, de\u015fi \u00eentru credin\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, nu lesne \u00eenfipt\u0103, ci c\u0103tre alte \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi lesne primitoare afl\u00eendu-se. Acolo intr\u00eend cu \u00een\u0163elepciune \u015fi propov\u0103duind cuv\u00eentul dreptei credin\u0163e \u015fi f\u0103c\u00eend minuni, i-a \u00eentors la cuno\u015ftin\u0163a de Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen acest chip v\u00een\u00eend apostolul pe kersoneni \u015fi, ca pe ni\u015fte pe\u015fti cuv\u00eent\u0103tori, aduc\u00eendu-i dar lui Hristos, dup\u0103 pronia lui Dumnezeu s-a mutat de aici \u015fi \u00een p\u0103r\u0163ile cele mai din\u0103untru ale Rusiei \u015fi a ajuns p\u00een\u0103 la r\u00eeul Niprului; \u015fi \u00een Mun\u0163ii Kievului a poposit, unde a r\u0103mas \u00eentr-o noapte. A doua zi, scul\u00eendu-se din somn, a zis c\u0103tre ucenicii care erau cu d\u00eensul: „Vede\u0163i ace\u015fti mun\u0163i? Crede\u0163i-m\u0103 c\u0103 peste ace\u015ftia o s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 darul lui Dumnezeu \u015fi o s\u0103 se fac\u0103 cetate mare aici \u015fi multe biserici o s\u0103 se ridice lui Dumnezeu \u015fi o s\u0103 se lumineze cu Sf\u00eentul Botez tot p\u0103m\u00eentul Rusiei”.<\/p>\n \u015ei suindu-se pe mun\u0163ii aceia, i-a binecuv\u00eentat \u015fi a \u00eenfipt o cruce, mai \u00eenainte vestind \u00eencredin\u0163area poporului aceluia de la scaunul s\u0103u cel apostolesc, care s-a \u00eentemeiat \u00een Bizan\u0163 \u015fi a mers \u015fi prin p\u0103r\u0163ile cele mai din\u0103untru ale Rusiei, p\u00een\u0103 unde este acum marea cetate a Novgorodului.<\/p>\n De acolo s-a \u00eentors pe mare iar\u0103\u015fi la cetatea Sinopi. \u015ei \u00eenv\u0103\u0163\u00eend iar\u0103\u015fi acolo cuv\u00eentul Domnului, \u015fi mai \u00eentorc\u00eend \u015fi pe ceilal\u0163i oameni, c\u00ee\u0163i au r\u0103mas neboteza\u0163i din propov\u0103duirea cea dint\u00eei \u015fi pe cei credincio\u015fi \u00eent\u0103rindu-i \u00een credin\u0163\u0103, le-a hirotonit episcop al acelui loc pe un apostol din cei \u015faptezeci, cu numele Filolog.<\/p>\n De acolo a venit \u00een Bizan\u0163, care \u00een acea vreme nu era \u00een starea \u00een care se vede \u00een ziua de ast\u0103zi, ci cuprindea numai o p\u0103rticic\u0103 – c\u00eet este palatul \u00eemp\u0103r\u0103tesc -, ci mai pe urm\u0103, Constantin a str\u0103lucit-o \u015fi a adus-o \u00een starea \u00een care se vede acum \u015fi, dup\u0103 numele s\u0103u, a numit-o „Cetatea lui Constantin”.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 cetate merg\u00eend acest mare apostol, a f\u0103cut \u015fi acolo asemenea. C\u0103ci cu cuvintele sale \u015fi cu minunile \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i \u015fi cu Sf\u00eentul Botez lumin\u00eendu-i, a \u00eentors \u015fi pe bizantini la lumina cuno\u015ftin\u0163ei de Dumnezeu, f\u0103c\u00eendu-i fii ai luminii prin primirea credin\u0163ei. \u00cenc\u0103 \u015fi o biseric\u0103 minunat\u0103 a ridicat \u00een numele Preasfintei N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu \u00een mijlocul cet\u0103\u0163ii, a\u015fez\u00eend-o p\u0103zitoare \u015fi ap\u0103r\u0103toare a dreptei credin\u0163e de acei \u00eemp\u0103ra\u0163i din vremurile cele mai de pe urm\u0103. Apoi hirotonisindu-le \u015fi episcop pe Sf\u00eentul Stahie, unul din cei \u015faptezeci de apostoli, de acolo s-a dus \u00een Iraclia Traciei, care este departe de Constantinopol, spre apus, cale de dou\u0103 zile.<\/p>\n Deci \u00eentru aceast\u0103 cetate asemenea \u00eenv\u0103\u0163\u00eend \u015fi propov\u0103duind cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u015fi pe mul\u0163i \u00eentorc\u00eendu-i la cuno\u015ftin\u0163a Darului, le-a hirotonit episcop \u00een locul acela pe Apelin. De acolo a ie\u015fit \u00een cet\u0103\u0163ile \u015fi satele de primprejur, asemenea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend, botez\u00eend \u015fi \u00eentorc\u00eend pe popoare la credin\u0163a \u00een Hristos, adev\u0103ratul Dumnezeu \u015fi biserici zidind \u00een numele Lui, a f\u0103cut din sufletele lor biserici \u00eensufle\u0163ite ale Sf\u00eentului Duh. A\u015fa a f\u0103cut prin toat\u0103 Tracia, prin Macedonia \u015fi prin toat\u0103 Tesalia, prin cea dint\u00eei \u015fi prin cea de-a doua \u015fi de la Tesalonic p\u00een\u0103 la Licostom \u015fi p\u00een\u0103 la Farsala.<\/p>\n Dup\u0103 ce a trecut Tesalia \u015fi Elada, s-a dus \u00een vestitul ostrov al Peloponezului, care acum se nume\u015fte Moreia. \u015ei \u00een acest loc este cetatea care \u00een ziua de ast\u0103zi se nume\u015fte Paleapatra. \u00cen aceast\u0103 cetate a intrat Sf\u00eentul Apostol Andrei \u015fi, duc\u00eendu-se pedestru, a g\u0103zduit \u00een casa unui om, care se numea Sosie, \u015fi care z\u0103cea \u00een pat, fiind bolnav de o grea boal\u0103. Acesta a aflat doctor pe sf\u00eentul, c\u0103ci, cum a intrat \u00een casa lui \u015fi a pus sf\u00eenta lui m\u00een\u0103 pe d\u00eensul, \u00eendat\u0103 s-a sculat Sosie s\u0103n\u0103tos, neav\u00eend nici urm\u0103 de boal\u0103.<\/p>\n Dar nu numai acesta, ci \u015fi un rob al femeii Maximila, so\u0163ia antipatului Patrelor, se afla \u00een zilele acelea aruncat \u00eentr-un gunoi al cet\u0103\u0163ii, cu totul topit de boal\u0103, \u015fi nu mai avea acum nici o n\u0103dejde de via\u0163\u0103. Sf\u00eentul Andrei, fiind ucenic al lui Hristos, la Care nici rob, nici slobod nu se socote\u015fte prost, ci pe to\u0163i \u00eentocmai \u00eei are, n-a trecut cu vederea pe robul acela, ca s\u0103 se b\u00eentuie cu totul de cumplita boal\u0103, ci numai cu cuv\u00eentul zic\u00eend: „\u00cen numele Domnului nostru Iisus Hristos, pe Care eu \u00cel propov\u0103duiesc, scoal\u0103-te!” \u015ei \u00eendat\u0103, o, minunile Tale, Hristoase \u00cemp\u0103rate! s-a sculat cu totul s\u0103n\u0103tos. Robul acela, merg\u00eend la st\u0103p\u00eena sa, i-a povestit ei toate cele ce i s-au \u00eent\u00eemplat.<\/p>\n N-au trecut multe zile la mijloc \u015fi femeia aceea, Maximila, st\u0103p\u00eena robului celui t\u0103m\u0103duit, a c\u0103zut \u00eentr-o boal\u0103 grea, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet nici me\u015fte\u015fugurile doctorilor nu puteau s\u0103-i foloseasc\u0103, nici bog\u0103\u0163ia b\u0103rbatului ei nu-i ajungea s\u0103 o dea pentru doctori, c\u0103ci b\u0103rbatul ei era, precum am zis, domn al locului aceluia \u015fi se numea Egheat.<\/p>\n \u00centr-o boal\u0103 ca aceasta afl\u00eendu-se, \u015fi-a adus aminte de str\u0103inul, de s\u0103racul, de def\u0103imatul apostol \u015fi, numaidec\u00eet, l-a chemat, \u015fi dup\u0103 ce a venit, a c\u0103zut la picioarele lui. \u015ei ce a f\u0103cut apostolul? El \u015fi-a pus sf\u00eenta sa m\u00een\u0103 pe femeia cea bolnav\u0103 \u015fi numaidec\u00eet s-a f\u0103cut cu totul s\u0103n\u0103toas\u0103. Aceast\u0103 minune v\u0103z\u00eend-o Egheat, a luat mult\u0103 avu\u0163ie \u015fi a aruncat-o la picioarele apostolului, rug\u00eendu-l s\u0103 o ia pentru doctorie.<\/p>\n Dar scopul Sf\u00eentului Apostol nu era s\u0103 str\u00eeng\u0103 bog\u0103\u0163ia cea vremelnic\u0103, ci bog\u0103\u0163ia cea ve\u015fnic\u0103, pentru m\u00eentuirea poporului \u015fi pentru poc\u0103in\u0163a \u015fi \u00eentoarcerea antipatului Egheat. Pentru aceasta sf\u00eentul nicidecum nu a primit, ci mai v\u00eertos a zis: „Dasc\u0103lul nostru Hristos a\u015fa ne-a poruncit nou\u0103:\u00a0\u00cen dar a\u0163i luat, \u00een dar s\u0103 da\u0163i<\/em>„. Acestea zic\u00eendu-le sf\u00eentul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i pe d\u00een\u015fii cuv\u00eentul adev\u0103rului, s-a dus de la d\u00een\u015fii.<\/p>\n Umbl\u00eend prin cetate, a v\u0103zut z\u0103c\u00eend \u00eentr-un cerdac pe un om sl\u0103b\u0103nog, care era de mult\u0103 vreme bolnav, neput\u00eend s\u0103 umble nicidecum, nici s\u0103 se mi\u015fte \u015fi nu avea nici un om care s\u0103-l \u00eengrijeasc\u0103. Iar sf\u00eentul \u015fi pe acesta numai cu numele lui Hristos l-a f\u0103cut s\u0103n\u0103tos. \u015ei nu numai minunile acestea le-a f\u0103cut Sf\u00eentul Apostol Andrei acolo, ci \u015fi ochii multor orbi i-a deschis. Pe un om lepros, care z\u0103cea afar\u0103 din cetate pe gunoi, ca Iov cel de demult, \u015fi pe acela l-a t\u0103m\u0103duit, numai c\u00eet l-a botezat \u00een mare \u00een numele Sfintei Treimi; \u015fi acela, dup\u0103 ce s-a botezat \u015fi s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit, s-a f\u0103cut urm\u0103tor al apostolului \u015fi propov\u0103duia cu mare glas tuturor, prin puterea lui Hristos.<\/p>\n Astfel, apostolul cu cuvintele sale, cu minunile \u015fi cu semnele \u00eentorc\u00eend la cuno\u015ftin\u0163a de Dumnezeu pe tot poporul care era \u00een toat\u0103 Ahaia, f\u0103c\u00eendu-i turm\u0103 a lui Hristos \u015fi popor sf\u00eent, se bucura \u015fi se veselea cu duhul, sl\u0103vind pe Dumnezeu. Dup\u0103 aceasta, singur\u0103 mul\u0163imea cre\u015ftinilor care crezuser\u0103 a surpat capi\u015ftile idole\u015fti, a zdrobit pe idoli \u015fi a ars c\u0103r\u0163ile cele eline\u015fti ca pe ni\u015fte pricini ale r\u0103t\u0103cirii oamenilor, d\u00eend cu aceasta o pild\u0103 de adeverire a credin\u0163ei lor celei adev\u0103rate. Apoi, adun\u00eendu-\u015fi avu\u0163ia lor, au aruncat-o la picioarele Apostolului.<\/p>\n Iar el a l\u0103udat os\u00eerdia lor \u015fi socoteala cea bun\u0103 a primit-o, iar avu\u0163ia nu a primit-o. Ci le-a poruncit, pe unele s\u0103 le \u00eempart\u0103 la cei lipsi\u0163i \u015fi s\u0103raci, iar pe altele s\u0103 le cheltuiasc\u0103 la zidirea bisericii, care \u00een pu\u0163ine zile s-a s\u0103v\u00eer\u015fit. \u015ei se adunau acolo cre\u015ftini, unde se slujea Sf\u00eenta Liturghie \u015fi se sfin\u0163eau de episcopii \u015fi de preo\u0163ii cei hirotoni\u0163i de Sf\u00eentul Apostol Andrei, ascult\u00eend \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea de miere izvor\u00eetoare a sf\u00eentului. Fiindc\u0103, totdeauna \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a din c\u0103r\u0163ile lui Moise \u015fi din ale proorocilor \u015fi dovedea cum c\u0103 unul \u015fi acela\u015fi purt\u0103tor de lege este \u015fi al A\u015fez\u0103m\u00eentului celui vechi \u015fi al celui Nou, care la sf\u00eer\u015fitul veacului S-a pogor\u00eet din cer \u015fi S-a \u00eentrupat din Sf\u00eenta N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu \u015fi pururea Fecioara Maria, pentru m\u00eentuirea neamului omenesc.<\/p>\n Dar \u00een timp ce s-au f\u0103cut acestea, antipatul Egheat – despre care mai \u00eenainte am zis c\u0103 avea femeie pe Maximila, pe care a t\u0103m\u0103duit-o apostolul -, s-a dus la Roma, la Cezarul, ca s\u0103-\u015fi dea seama pentru slujba \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 pe care o avea \u015fi s\u0103 se s\u00eerguiasc\u0103 ca s\u0103-\u015fi ia iar\u0103\u015fi st\u0103p\u00eenirea sa. Iar fratele s\u0103u, Stratoclis cu numele, care era \u00een\u0163elept \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi care abia venise atunci de cur\u00eend de la Atena, unde fusese pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile filosofice, a r\u0103mas epitrop \u00een locul lui. \u015ei avea un rob credincios \u015fi prea\u00een\u0163elept, pe care \u00eel iubea foarte mult. Pe acesta, \u00een acele zile, l-a apucat un drac \u00eenfrico\u015fat \u015fi era vedere pricinuitoare de mult\u0103 jale. Acestea v\u0103z\u00eendu-le Stratoclis, pl\u00eengea, se sup\u0103ra, se am\u0103ra \u015fi c\u0103uta doctor spre t\u0103m\u0103duirea acestei boli. \u00cens\u0103, s\u0103 vede\u0163i iconomia lui Dumnezeu, cum aduce pe om la cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului.<\/p>\n Auzind Maximila, femeia antipatului, pricina aceasta, l-a vestit a\u015fa: „Pentru ce tu fratele b\u0103rbatului meu \u015fi cumnate, av\u00eend \u00een m\u00eeinile tale doctor f\u0103r\u0103 de plat\u0103 te \u00eentristezi \u015fi te nec\u0103je\u015fti? Aici este un om str\u0103in \u015fi s\u0103rac cu numele de Andrei, pe acela dac\u0103 \u00eel vei chema, f\u0103r\u0103 plat\u0103 \u00eentr-un ceas poate \u015fi pe robul t\u0103u cel credincios s\u0103-l t\u0103m\u0103duiasc\u0103 \u015fi pe tine de sup\u0103rarea aceasta s\u0103 te m\u00eeng\u00eeie \u015fi s\u0103 te veseleasc\u0103. C\u0103ci \u015fi eu, precum ai auzit, c\u00eet de cumplit\u0103 boal\u0103 aveam \u00eenc\u00eet \u015fi de via\u0163\u0103 m\u0103 dezn\u0103d\u0103jduisem \u015fi numai cu un cuv\u00eent al lui s\u00eent acum s\u0103n\u0103toas\u0103”.<\/p>\n Acestea auzind Stratoclis, \u00eendat\u0103 a chemat pe sf\u00eentul. \u015ei numai cum a intrat apostolul lui Hristos, \u00eendat\u0103 a ie\u015fit dracul \u015fi s-a dus din locul acela. \u015ei s-a f\u0103cut s\u0103n\u0103tos \u015fi \u00een\u0163eleptul rob, cel mai \u00eenainte legat cu lan\u0163uri de fier. Aceast\u0103 minune dac\u0103 a v\u0103zut-o Stratoclis \u015fi Maximila \u00eendat\u0103 au anatematizat \u00een\u015fel\u0103ciunea elineasc\u0103 \u015fi s-au f\u0103cut cre\u015ftini, botez\u00eendu-i apostolul. De atunci erau nedesp\u0103r\u0163i\u0163i de sf\u00eentul \u015fi \u00een toate zilele \u00eenv\u0103\u0163au de la d\u00eensul cuno\u015ftin\u0163a cea mai des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 a tainei sfintei credin\u0163e cre\u015ftine\u015fti.<\/p>\n Acestea astfel f\u0103c\u00eendu-se, s-a \u00eentors \u015fi Egheat, antipatul, de la Roma. \u015ei dup\u0103 c\u00eeteva zile a vrut s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 femeia sa. Iar ea, fiind botezat\u0103 \u015fi nevr\u00eend s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cu b\u0103rbatul ei cel necredincios \u015fi nebotezat, \u00eent\u00eei s-a pref\u0103cut c\u0103 este bolnav\u0103. Iar dup\u0103 c\u00eeteva zile, pentru c\u0103 a v\u0103zut c\u0103 nu se poate ascunde p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit, s-a ar\u0103tat. C\u0103ci famenii au ar\u0103tat b\u0103rbatului ei \u015fi au zis: „Ea, de c\u00eend tu te-ai dus la Roma, nici bucatele de mai \u00eenainte nu le mai m\u0103n\u00eenc\u0103, nici marilor zei nu se \u00eenchin\u0103, ci cu totul s-a pironit cu socoteala \u015fi cu scopul ei, de un oarecare om b\u0103tr\u00een \u015fi str\u0103in care este aici.<\/p>\n Acestea dac\u0103 le-a auzit Egheat, cu totul s-a \u00eendr\u0103cit de m\u00eenie, \u015fi cu totul \u015fi-a ie\u015fit din min\u0163i. Oc\u0103ra \u015fi \u00eenfrico\u015fa \u015fi numai un scop avea: cum s\u0103 omoare pe Apostolul Andrei. Deci, c\u00eet\u0103va vreme l-a pus \u00een temni\u0163\u0103, p\u00een\u0103 c\u00eend va socoti cu ce moarte \u00eel va omor\u00ee. Iar la miezul nop\u0163ii, Stratoclis, lu\u00eend pe cumnata sa Maximila \u015fi pe al\u0163ii, care erau mai s\u00eerguitori \u00een credin\u0163\u0103 dintre cei ce crezuser\u0103, s-au dus \u00een temni\u0163a care era pecetluit\u0103 cu pecetea lui Egheat \u015fi pe care osta\u015fii cu grij\u0103 o str\u0103juiau.<\/p>\n Deci acolo duc\u00eendu-se, \u00eenceti\u015for au b\u0103tut la u\u015f\u0103 \u00eenc\u00eet s\u0103 aud\u0103 sf\u00eentul. Auzindu-i sf\u00eentul, cu rug\u0103ciunea a deschis u\u015fa temni\u0163ei \u015fi au intrat \u00een\u0103untru. Atunci Stratoclis \u015fi Maximila au c\u0103zut la picioarele sf\u00eentului, rug\u00eendu-se \u015fi cer\u00eend ca s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103-i \u00eemputerniceasc\u0103 \u00een credin\u0163a lui Hristos. Iar sf\u00eentul multe zic\u00eend, i-a \u00eenv\u0103\u0163at cele cuviincioase \u015fi i-a sf\u0103tuit, iar pe Stratoclis hirotonindu-l episcop al Paleopatrelor, i-a trimis pe d\u00een\u015fii cu pace. Duc\u00eendu-se ei, Sf\u00eentul Andrei iar\u0103\u015fi cu rug\u0103ciunea \u00eenchiz\u00eend u\u015file temni\u0163ei, precum erau \u015fi mai \u00eenainte pecetluite, \u015fedea \u00een\u0103untru a\u015ftept\u00eend hot\u0103r\u00eerea p\u0103g\u00eenului Egheat.<\/p>\n Deci, antipatul, v\u0103z\u00eend c\u0103 femeia lui Maximila, cu totul s-a lep\u0103dat de d\u00eensul, aprinz\u00eendu-se de m\u00eenie, a hot\u0103r\u00eet asupra Sf\u00eentului Apostol moarte de cruce. El socotea c\u0103ci cu aceasta va sup\u0103ra pe Sf\u00eentul Andrei, dar nu \u015ftia c\u0103 o moarte ca aceasta era bucurie, veselie \u015fi via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 a sf\u00eentului, c\u0103ci vrea s\u0103 se fac\u0103 \u00eempreun\u0103 p\u0103rta\u015f al patimilor lui Hristos, dasc\u0103lul lui.<\/p>\n Pentru aceasta, duc\u00eendu-l osta\u015fii ca s\u0103-l r\u0103stigneasc\u0103, v\u0103z\u00eend crucea a l\u0103udat-o pe d\u00eensa, ca pe una ce avea s\u0103 se fac\u0103 pricin\u0103 a suirii lui la cer. Apoi pe cre\u015ftinii cei ce s-au aflat acolo, \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i \u015fi \u00eent\u0103rindu-i, s-a suit pe cruce bucur\u00eendu-se, iar osta\u015fii lui Egheat, f\u0103c\u00eend voia domnului lor, au pironit pe cruce m\u00eeinile \u015fi picioarele apostolului, pentru care lucru preo\u0163ii \u015fi diaconii din Ahaia au scris a\u015fa:<\/p>\n „P\u0103timirea Sf\u00eentului Apostol Andrei, pe care noi am v\u0103zut-o cu ochii no\u015ftri, to\u0163i preo\u0163ii \u015fi diaconii bisericilor Ahaiei, scriem tuturor Bisericilor, care s\u00eent la R\u0103s\u0103rit \u015fi la Apus, la Miaz\u0103zi \u015fi la Miaz\u0103noapte, care s\u00eent alc\u0103tuite \u015fi zidite \u00een numele lui Hristos, pace vou\u0103 \u015fi tuturor celor ce cred \u00eentru Unul des\u0103v\u00eer\u015fit Dumnezeu \u00een Treime, \u00eentru adev\u0103ratul P\u0103rintele Cel nen\u0103scut, \u00eentru adev\u0103ratul Fiul Cel n\u0103scut, \u00eentru adev\u0103ratul Sf\u00eentul Duh, Care din Tat\u0103l purcede \u015fi \u00eentru Fiul se odihne\u015fte. C\u0103ci aceast\u0103 credin\u0163\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at de la Sf\u00eentul Andrei, apostolul lui Hristos, a c\u0103rui p\u0103timire noi v\u0103z\u00eend-o, am biruit \u015fi dup\u0103 c\u00eet am putut o istorisim”.<\/p>\n Antipatul Egheat, \u00eentorc\u00eendu-se de la Roma cu st\u0103p\u00eenire \u00eennoit\u0103 \u015fi intr\u00eend \u00een cetatea Patrelor, a \u00eenceput a sili pe cei ce credeau \u00een Hristos s\u0103 aduc\u0103 jertfe idolilor. Acestuia, ie\u015findu-i \u00eenainte Sf\u00eentul Andrei, i-a zis: „\u0162i se cade \u0163ie, judec\u0103tor fiind al poporului, a cunoa\u015fte pe Judec\u0103torul t\u0103u, care este \u00een cer, \u015fi cunosc\u00eendu-L pe El, s\u0103 te \u00eenchini Lui \u015fi, \u00eenchin\u00eendu-te adev\u0103ratului Dumnezeu, s\u0103 te \u00eentorci de la aceia care nu s\u00eent dumnezei”.<\/p>\n Iar Egheat a zis c\u0103tre d\u00eensul: „Au tu e\u015fti Andrei care risipe\u015fti loca\u015furile zeilor \u015fi sf\u0103tuie\u015fti pe popor s\u0103 primeasc\u0103 credin\u0163a cea vr\u0103jitoreasc\u0103, care de cur\u00eend s-a ar\u0103tat \u015fi pe care \u00eemp\u0103ra\u0163ii Romei au poruncit s\u0103 o piard\u0103?”<\/p>\n Sf\u00eentul Andrei a zis: „\u00cemp\u0103ra\u0163ii Romei \u00eenc\u0103 nu au cunoscut aceasta, c\u0103 Fiul lui Dumnezeu venind pe p\u0103m\u00eent pentru m\u00eentuirea oamenilor \u00eentru adev\u0103r a ar\u0103tat cum c\u0103 idolii aceia, nu numai c\u0103 nu s\u00eent dumnezei, ci draci necura\u0163i \u015fi vr\u0103jma\u015fi ai neamului omenesc, care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe oameni \u015fi \u00eei \u00eendeamn\u0103 spre toat\u0103 necur\u0103\u0163ia. C\u0103ci m\u00eeniind pe Dumnezeu s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la d\u00een\u015fii \u015fi s\u0103 nu-i asculte. Iar c\u00eend se va m\u00eenia Dumnezeu asupra lor \u015fi se va \u00eentoarce de la oameni, atunci diavolii \u00eei iau pe ei sub a lor st\u0103p\u00eenire \u015fi p\u00een\u0103 \u00eentru at\u00eet \u00eei am\u0103gesc pe d\u00een\u015fii \u00eenc\u00eet \u00eei scot goi cu totul de faptele bune, nimic altceva av\u00eend, dec\u00eet p\u0103catele lor pe care le duc cu ei”.<\/p>\n Egheat a zis: „Aceste cuvinte b\u0103be\u015fti \u015fi de\u015farte, c\u00eend le propov\u0103duia Iisus al vostru, iudeii l-au pironit pe cruce”. Sf\u00eentul Andrei a r\u0103spuns: „O, de ai fi voit a cunoa\u015fte taina Crucii, cum Ziditorul neamului omenesc, pentru dragostea Sa c\u0103tre noi, a r\u0103bdat Crucea, nu f\u0103r\u0103 de voie, ci de bun\u0103voie, pentru care eu \u00eensumi s\u00eent martor, cum c\u0103 \u015fi vremea patimilor Sale o \u015ftia mai dinainte \u015fi mai dinainte ne-a spus despre \u00cenvierea Sa, cea de a treia zi \u015fi la cina cea mai de pe urm\u0103 \u00eempreun\u0103 cu noi \u015fez\u00eend, ne-a spus despre v\u00eenz\u0103torul S\u0103u, ne-a spus \u015fi despre cele ce aveau s\u0103 fie asupra Sa. \u015ei \u015ftiind locul acela, \u00een care era s\u0103 fie dat iudeilor, de bun\u0103voie a venit”. Iar Egheat a zis: „M\u0103 minunez de tine, c\u0103ci om \u00een\u0163elept fiind tu, urmezi Aceluia pe care \u00een orice chip, cu voie, ori f\u0103r\u0103 voie, \u00eel m\u0103rturise\u015fti c\u0103 a fost r\u0103stignit pe cruce”.<\/p>\n Apostolul a r\u0103spuns: „Mare este taina Sfintei Cruci \u015fi, dac\u0103 vei voii s\u0103 ascul\u0163i, eu \u00ee\u0163i voi povesti \u0163ie”. Iar el a r\u0103spuns: „Nu este aceea tain\u0103, ci pedeaps\u0103 a f\u0103c\u0103torilor de rele”. Sf\u00eentul Andrei a r\u0103spuns: „Acea pedeaps\u0103 este taina \u00eennoirii oamenilor, numai s\u0103 voie\u015fti a m\u0103 asculta cu \u00eendelung\u0103 r\u0103bdare”. Egheat a zis: „Iat\u0103, te ascult pe tine cu \u00eendelung\u0103 r\u0103bdare, \u00eens\u0103 \u015fi tu, de nu vei face ceea ce eu \u00ee\u0163i poruncesc, aceea\u015fi tain\u0103 a Crucii, asupr\u0103-\u0163i vei purta”. Iar apostolul a zis: „De m-a\u015f fi temut eu de pedeapsa Crucii nu a\u015f fi l\u0103udat Crucea niciodat\u0103”. Egheat a zis: „Precum din nebunia ta lauzi Crucea, a\u015fa dintru \u00eendr\u0103zneala ta nu te temi de moarte”.<\/p>\n Apostolul a r\u0103spuns: „Nu din \u00eendr\u0103zneal\u0103, ci din credin\u0163\u0103 nu m\u0103 tem de moarte. C\u0103ci moartea drep\u0163ilor este cinstit\u0103, iar a p\u0103c\u0103to\u015filor este cumplit\u0103. Deci, eu voiesc ca s\u0103 ascul\u0163i taina Crucii, \u015fi cunosc\u00eend adev\u0103rul s\u0103 crezi \u015fi, crez\u00eend, s\u0103-\u0163i afli sufletul t\u0103u”. Egheat a zis: „Acel lucru se afl\u0103 care a pierit? Au doar a pierit sufletul meu c\u0103 \u00eemi porunce\u015fti a-l afla pe el printr-o credin\u0163\u0103 pe care nu o \u015ftiu \u00een ce fel este?”<\/p>\n Sf\u00eentul Andrei a r\u0103spuns: „Aceasta este care o vei \u00eenv\u0103\u0163a de la mine, c\u0103ci eu \u00ee\u0163i voi ar\u0103ta \u0163ie pierderea sufletelor omene\u015fti, ca s\u0103 cuno\u015fti m\u00eentuirea lor, care prin cruce s-a lucrat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Datori s\u00eentem noi cre\u015ftinii a aduce slav\u0103, cinste \u015fi \u00eenchin\u0103ciune c\u0103tre to\u0163i sfin\u0163ii, de vreme ce ei, bine vie\u0163uind \u015fi toate poruncile lui Dumnezeu p\u0103zindu-le, s-au f\u0103cut prieteni de aproape ai Lui. C\u0103ci, \u00eenvrednicindu-se de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor \u015fi fiind aproape Cite\u0219te mai multe …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2"}],"collection":[{"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":49,"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions\/49"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sfandreifalticeni.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}